Eram a doua zi singur pe strada si ma uitam in jur ca era dimineata mortilor vii si umblau p-acolo. Mi-am aprins o tigare, moment in care Alfonso, bucatarul nostru m-a sunat. I-am raspuns scotand tacticos telefonu’ din buzunar si se auzea un horcait ca atunci cand iti omori propria vegetatie de mangrove. Am uitat ca luasem din greseala telefonu’ de unica folosinta si ca il mai folosisem o data, deci nu mai mergea, asa ca l-am vandut unui cersetor pe o butelie cu propan. Dup-aia m-am dus sa vad ce face Alfonso. Mi-am amintit ca ultima data cand il vizitasem avea pe corp o zmecleiala de portocale pe care si-o daduse pentru ca citise intr-un abecedar stiintific ca daca faci asta inseamna ca asa e. Am ajuns la el si avea un topor in cap. Atunci mi-am dat seama ca ciorba n-a fost buna niciodata si ca oamenii o mananca degeaba. Ceaiul era folosit ca anticonceptional pana cand au inteles ce inseamna de fapt un anticonceptional. In lume nu mai era pace si asta ii supara pe teroristi, dar ii bucura grozav pe preoti. Englezii locuiau in adaposturi pentru animale, iar somalezii , ei bine somalezii…nu!
Nu mai ploua si nici nu ningea, oamenii erau mai frumosi decat tine si asta ma multumea. Venise vremea platii inapoi dar nimeni nu mai avea ce sa dea inapoi. Uneori nici flegma n-aveau.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu