vizitati si http://santierisme.wordpress.com/
marți, 24 august 2010
duminică, 9 august 2009
Pe langa plopii burlaci si poponari
de Guvidele
Pe langa plopii fara sot
Adesea ma pisam,
caci veneam din B52
Si beat pe strazi umblam.
Vecinii toti ma cunosteau,
Eu nu-i recunosteam
Ma salutau si imi zambeau,
De morti ii injuram.
Si'am mers asa vreme de'un ceas,
Poate doua sau trei
Pe strazile pustii si reci
Nici urma de femei.
Pe langa plopii fara sot
Adesea ma pisam,
caci veneam din B52
Si beat pe strazi umblam.
Vecinii toti ma cunosteau,
Eu nu-i recunosteam
Ma salutau si imi zambeau,
De morti ii injuram.
Si'am mers asa vreme de'un ceas,
Poate doua sau trei
Pe strazile pustii si reci
Nici urma de femei.
Penescu rcanul
de Guvidele
Plecat'au noua din Vaslui
Si cu Mardare zece
S'au dus sa joace prin Giulesti
Sau pela Steaua FC
Ramase numai Haisan
si Silviul Balace
Care fotbal nu prea stia,
Dar o ardea la pace.
Din turnul sau durat in fildes
Iesea doar fum de verde
Si-n plasmuiri ii aparea
Ca Vasluiul nu pierde.
Pana-ntr-o zi cand aparu
Adrian, boier de seama
I'a dat smardoi, l'a injurat
Si l'a scuipat cu zeama.
Plecat'au noua din Vaslui
Si cu Mardare zece
S'au dus sa joace prin Giulesti
Sau pela Steaua FC
Ramase numai Haisan
si Silviul Balace
Care fotbal nu prea stia,
Dar o ardea la pace.
Din turnul sau durat in fildes
Iesea doar fum de verde
Si-n plasmuiri ii aparea
Ca Vasluiul nu pierde.
Pana-ntr-o zi cand aparu
Adrian, boier de seama
I'a dat smardoi, l'a injurat
Si l'a scuipat cu zeama.
marți, 21 iulie 2009
adevarata geneza
Rucnalup cu Nadia Comaneci
Basm romanesc cules de Petre Inspiratul
Eram prin vama cu spartwl, si intamplarile au facut sa ma lase singur mai multe ore cu un prost, desi stia ca o sa ma enervez. In fine, am scris in basm.
Era vreodata ca niciodata, ca daca nar fi ar aparea la OTV, un anparat cu 3 fete. Toate tinere economiste ( au dat la ASE si au intrat si la buget - mare realizare, presa nu a mai contenit cu laudele) si aratoase, ca deh unde ai mai vazut tu fete de imparat urate (la Base poate, unai europarlamentara si sazicem ca merge ,da ailalta …. ). Si ce ii vine intr o zi imparatului nostru (se zvoneste ca dupa o intalnire cu bolnavul ala de Berlusconi), ce idee ii vine? Convoaca tot familionul si le pune celor trei fete urmatoarea intrebare : « Cat de mult ma iubiti, daca e? »
Dupa cateva proteste de tipul « Tati, da la ASE e grila :( , nui cu dastea “ cele trei raspund: Cea mare “ca mierea”, cea mijlocie “ca zaharul”, ce mica…. “ca rucnalup”. Desigur, imparatul a fost impresionat de primele doua, dar raspunsul dat de Guvide- (asa o chema, lumea crede ca e un nume asiatic ce inseamna “bunatate, inteligenta, sau ceva”, dar de fapt era cretin ala de la nastere , trebuia sa o cheme Livia) -raspunsul dat l-a panicat rau gen, si a trimis o la tara, iar alelalte doua s au bucurat, ca ca nu o prea aveau la inima de cand trecuse la macroeconomie, sau ceva .
Nestiind ce sa faca, fata cea mica se duce si se angajeaza la Berlusconi, alt imparat. Servindu-l foarte bine si aratandui care e treaba cu rucnalup, pana la urma Berlusconi hotaraste sa o marite cu fiul sau, printul Marcio Amoroso, care se amorezase de ea.
La nunta a fost invitat primul imparat, care intre timp aflase si el care e treaba. Mezina isi recunoscu fapta si le povesti tuturor mesenilor intamplarea pe care o traise.Tatal sau dandu-si seama de greseala facuta,ii ceru iertare ficei, spuse “TSAA” si nunta avu loc cu si mai mare bucurie si veselie
Basm romanesc cules de Petre Inspiratul
Eram prin vama cu spartwl, si intamplarile au facut sa ma lase singur mai multe ore cu un prost, desi stia ca o sa ma enervez. In fine, am scris in basm.
Era vreodata ca niciodata, ca daca nar fi ar aparea la OTV, un anparat cu 3 fete. Toate tinere economiste ( au dat la ASE si au intrat si la buget - mare realizare, presa nu a mai contenit cu laudele) si aratoase, ca deh unde ai mai vazut tu fete de imparat urate (la Base poate, unai europarlamentara si sazicem ca merge ,da ailalta …. ). Si ce ii vine intr o zi imparatului nostru (se zvoneste ca dupa o intalnire cu bolnavul ala de Berlusconi), ce idee ii vine? Convoaca tot familionul si le pune celor trei fete urmatoarea intrebare : « Cat de mult ma iubiti, daca e? »
Dupa cateva proteste de tipul « Tati, da la ASE e grila :( , nui cu dastea “ cele trei raspund: Cea mare “ca mierea”, cea mijlocie “ca zaharul”, ce mica…. “ca rucnalup”. Desigur, imparatul a fost impresionat de primele doua, dar raspunsul dat de Guvide- (asa o chema, lumea crede ca e un nume asiatic ce inseamna “bunatate, inteligenta, sau ceva”, dar de fapt era cretin ala de la nastere , trebuia sa o cheme Livia) -raspunsul dat l-a panicat rau gen, si a trimis o la tara, iar alelalte doua s au bucurat, ca ca nu o prea aveau la inima de cand trecuse la macroeconomie, sau ceva .
Nestiind ce sa faca, fata cea mica se duce si se angajeaza la Berlusconi, alt imparat. Servindu-l foarte bine si aratandui care e treaba cu rucnalup, pana la urma Berlusconi hotaraste sa o marite cu fiul sau, printul Marcio Amoroso, care se amorezase de ea.
La nunta a fost invitat primul imparat, care intre timp aflase si el care e treaba. Mezina isi recunoscu fapta si le povesti tuturor mesenilor intamplarea pe care o traise.Tatal sau dandu-si seama de greseala facuta,ii ceru iertare ficei, spuse “TSAA” si nunta avu loc cu si mai mare bucurie si veselie
marți, 14 iulie 2009
Geneza
de Guvidele
Fugim de moarte si de frig
La fel ca ieri, la big
BANG! sau panic! at the disco
mi-e totuna
caci despre Big Berceni
n-a scris nici Hawking,
nici Marcio Amoroso.
Si-atunci te-ntrebi cu staruinta
Unde joaca Levente Hozo?
Fugim de moarte si de frig
La fel ca ieri, la big
BANG! sau panic! at the disco
mi-e totuna
caci despre Big Berceni
n-a scris nici Hawking,
nici Marcio Amoroso.
Si-atunci te-ntrebi cu staruinta
Unde joaca Levente Hozo?
Antologie de texte comentate pentru examenul de bacalaureat
Critica literara nu a reusit sa incadreze acest mare poet intr-un anume stil, datorita felului in care lirica sa oscileaza armonic intre clasicism si modernism. Pionier al post-neo-modernismului tarziu, Guvidele se remarca prin versuri sincere, dar profunde. Poezia "Somn Bizon", din volumul "De ce joaca Chupacabra cu numarul 7?" este dominata de motivul somnului, ca o evadare din marunta lume materialista in care traim. Omul care realizeaza ca scopul vietii nu este shaorma mare cu ceapa iute se simte apasat de neimportanta sa sociala si de rolul sau si realizeaza ca singura sansa de evadare este intoarcerea in pamantul de care este atat de organic legat. Plafonarea, recunoasterea limitelor, nu este o solutie decat pentru omul normal, fiind opusa ideii de atingere a absolutului specifica omului superior. Fiecare isi alege calea in viata, aspiratiile si idealurile.
Titlul poeziei indica motivul somnului. Alaturarea substantivului "bizon" denota o stare interioara apasatoare ce se apropie ca mesaj de angoasa bacoviana.
Titlul poeziei indica motivul somnului. Alaturarea substantivului "bizon" denota o stare interioara apasatoare ce se apropie ca mesaj de angoasa bacoviana.
Fundamentele liricii Epaminondiene
Al doilea poem din volumul "De ce joaca chupacabra cu numarul 7?", "Floare", apare ca o completare fireasca la "Somn bizon", manifestandu-se ca o replica si integrandu-se perfect intr-un tot unitar care sugereaza coeziunea si soliditatea eului poetic. In acelasi timp, paradoxal, poezia "curge" parca, asemenea unui fluid, dar nu intr-o maniera haotica, ci intr-o inlantuire logica a ideilor. Asadar, de la inceput suntem plasati intr-un spatiu al ideilor pure, care se condenseaza si se concretizeaza in cateva elemente ale macrocosmului ("pat de flori", "rahat"), avand menirea de a explica imposibilitatea de evadare a poetului din lumea materiala. Motivul somnului este si aici prezent, trimitandu-ne cu gandul la sorgintea eminesciana a poetului-onirismul eminescian.
Faptul ca si dupa somn eul poetic este "la fel de aiurit", demonstreaza inca o data ca detasarea de banalul cotidian si material nu poate fi plenara, ci doar partiala. Finalul moralizator, exprimat prin intrebarea retorica "Atunci la ce ti-a folosit?" lasa loc interpretarilor, subliniind inca o data amaraciunea, dezgustul si neimplinirea.
Faptul ca si dupa somn eul poetic este "la fel de aiurit", demonstreaza inca o data ca detasarea de banalul cotidian si material nu poate fi plenara, ci doar partiala. Finalul moralizator, exprimat prin intrebarea retorica "Atunci la ce ti-a folosit?" lasa loc interpretarilor, subliniind inca o data amaraciunea, dezgustul si neimplinirea.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
